Ultima farama de Dumnezeu pe pamant
Telefonul suna:
X: ” Salut. Am o spetza:
Vreau sa ii chem pe parinti la ziua de nastere a baietzelului meu, dar nu pot sta cu ei mai mult de o saptamana in aceeasi casa.
Ultimile dati cand au fost aici de fiecare data ne-am certat, si eu cu ei, si sotia cu ei. Ieseau rar din casa sa faca ceva activitati prin oras, si ajungeam sa ne calcam toti pe nervi. Mama daca nu are ceva de lucru incepe sa ii toace pe cei din jur la cap, iar tata nu se impune, se eschiveaza si o lasa in pace.
Imi doresc sa faca parte din viata noastra, insa in acelasi timp nu vreau nici sa ne certam ca la usa cortului.
M-am gandit sa vorbesc cu tata si sa-i spun asa: Ca ma bucur daca ar veni si ei la ziua lui Rafi sa-l sarbatorim, insa sa vina sa stea 1 saptamana, altfel iar ne certam des si ne suparam ca ultimile dati. Si sa isi faca program amandoi peste zi macar cateva ore sa iasa din casa si sa nu stea doar pe capul nostru.”
Eu: Ce intrebari ai pentru mine?
X: „Intrebarile sunt asa:
-E o idee buna sa ii chem?
–Am dreptul sa le impun limita cat au voie sa stea la noi ?
–E bine sa vorbesc cu tata ce am scris mai sus?”
Eu: Ultima intrebare mi se pare foaaarte interesanta.
Scrie pe hartie in detalii cum vrei sa decurga intalnirea voastra in toate raporturile: tu-tata, sotia ta-maica-sa, etc
Ai vorbit cu ei?
X: „Nu i-am intrebat pe niciunul, insa 100% ai mei vor sa vina, iar ai ei nu vor sa vina. Este lung drumul si au curte de care sa aibe grija si au grija unul de altul.
Parintii mei vor sa-si impuna cu forta tabieturile in tot ce se intampla in casa. Nu lasa loc pentru noi. Cu timpul ajung sa controleze tot in jur si daca refuzam, se aduna frustrare pe ambele parti pana se izbucneste la reprosuri directe si cearta.”
Eu: Fiecare casa are regulile ei….Nu?
X: „Parintii mei traiesc cu impresia ca felul in care procedeaza ei este corect, si multe pe care le facem noi sunt gresite.”
Eu: Ok, dar sa comunici cu ei nu costa, nu?
Si apoi vezi ce si cum…
In limbajul generatiei parintilor nostri a impune insemna …iubire, generozitate...etc
X: „Legat de limbajul de iubire al parintilor acum mi se leaga ce se intampla de fapt …intre noi …”
Eu: Apropo, a venit o vreme cand nu stiu ce sa mai fac ca sa il mai vad mai des pe tatal meu.
Ma apuca plansul si ma ascund cand vad ca abia mai merge si vorbeste mai rar si uita…
In fond suntem singuri fara parinti in viata, pentrut a ne pune fatza in fatza cu D-zeu (inca din viata).
In adancul vietii sufletesti suntem noi si parintii nostrii (cand e vorba de copilul din noi).
Cand e vorba de instanta de adult – da, avem copiii nostrii si ei sunt sufletul nostru inmultit.
Cat despre adultii din jurul nostru, traim timpuri cand e necesar sa fim iubiti si tradati ca sa nu lenevim spiritual. Casatoria e o scoala.
Dar cu parinti in viata avem o carte care trebuie tradusa…neaparat.
Te-ai dat vreodata cu caruselul?
X: „Da.”
Eu: Acum parintii sunt caruselul tau.
Tu trebuie sa te decizi cate zile vrei si poti sa te dai in carusel.
Daca tatal tau zice : mananca supa cu furculitza si tu stii ca e o aberatie, ce ti se intampla daca mananci cu furculitza si te amuzi? Doar e vorba despre cateva zile (am dat un exemplu exagerat si interlocutorul meu a inteles).
Sau sa ai dreptate si sa ii dai peste nas e mai important pentru tine?
X: „Nu se intampla nimic. O sa ma distrez. Si da…, …insa sa stii ca in acest moment nu ma mai intereseaza sa am dreptate.”
Eu: Cand se impune, mangaie-l si zi-i incet si cald: bine, asa o sa fac.
O sa cauti cu lacrimi de crocodil ziua in care sa vina tatal tau si sa iti comande sa te imbraci cum vrea el pt cateva zile sau sa faci intr-un fel sau altul.
Orice prostie sa iti zica, doar sa nu taca acolo sub pamant, sub lespede.
Tacere …totala la celalat capat al firului de telefon….
Si am continuat:
Iti zic toate acestea stiindu-te: incapatzanat, singuratic, cu dreptatea in mana, mental si orgolios. 🙃
X: Rade…
Eu: Stii ce imi vine sa iti zic? Tatal tau te mai poate scoate din minte si de pe orgoliu. Caci tata e amintirea si ultima farama de D-zeu pe pamant.
(Ne e tare dor de El …la toti…)
In fine
Ce ar merge un articol – fara nume si pe baza discutiei cu tine…
X: Te rog sa-l scrii
Eu: Oki…
X: M-as bucura enorm
X revine dupa 20 de minute: „Doamne. S-a facut si mai clar in cap acum.
Am vb cu tata, i-am zis sa vina amandoi la ziua baietelului. S-a bucurat mult ca l-am chemat.
Si-a dat silinta sa ma inteleaga si a promis ca va comunica deschis cand ceva il va deranja, ca sa nu se mai ajunga la cearta.”
Si ti-am scris si tie acestea cititorule…
Cu drag,
Psih. Robert George Buliga
