Ce secrete ascund pozele din copilarie

Ce secrete ascund pozele din copilarie?

Pozele din copilarie ascund decizii de scenariu care inflenteaza viitorul copilului si al adultului.

Copilaria e taina dezvaluirii viitorului.” Grigore Vieru, poet

Poza din stanga este poza unei fetite de 4 ani.

Este o poza de familie, in care desi toti zambesc fetita sta cu capul in jos,

Familia vorbeste deschis in prezenta ei, amintindu-i mereu ca nu a fost dorita. Este tunsa baieteste pentru ca familia si-a dorit un baiat, si nu o fata.

Nu i se acorda atentie; este pusa la colt.

Fratii mai mari primesc atentie si incearca sa-i inghida gura de fiecare data cand ea are de spus ceva.

Bratele ei atarna neputincioase.

Ea simte tot ce se intampla, nu poate pune in cuvinte ceea ce simte.

Nu are spatiul ei.

E nevoita sa traiasca impreuna cu familia, fiind singura forma de protectie a ei din acel moment.

 

A inceput scoala si aici descopera un mediu in care se poate refugia; a descoperit poezia si scrie poezii (fotografia cu fetita in uniforma scolara, clasa a 3-a).

Scrie poezii pentru ea si le ascunde bine. E secretul ei bine pazit:

Familia ii descopera poeziile si incepe sa rada de ea. Sufera si atunci HOTARESTE printr-o decizie de scenariu tot viitorul ei:

De azi inainte nu voi mai scrie nimic. Ca sa nu imi auda cineva gandurile nu mai vorbesc nimic. Vorbesc scurt si doar cand sunt intrebata.”

Incepe o perioada de suferinta, dezgust si auto-ironie (poza de mai jos). Cauta sa supravietuiasca intre frati, masculinizandu-se.

 

 

 

 

 

 

 

Esueaza in a se masculiniza deoarece nu corespunde universului frumos interior deja conturat.

Incepe sa inteleaga din ce in ce mai multe…Se inchide de tot in interiorul mintii ei, citeste din ce in ce mai mult si isi construieste propria lume frumoasa: universul interior (poza de mai jos):

 

 

 

 

 

 

 

Universul interior creste. Sensibilitatea creste si de aici incepe timiditatea:

 

 

 

 

 

 

 

 

Acum, dupa ceva lucru in cabinetul meu, la varsta de 28 de ani, imi citeste din noile poezii create de ea (hotararea a dizolvat-o, scenariul a disparut):

E un soi de libertate in mine

Ce zace sa se exprime

Parca-ar sta,

Dar parca-ar pleca.

Azi i-am dat putin drumul

Cu o lesa o tineam

Si libertatea controlam

Si in fata aveam drumul

Mai departe om vedea

Care pe care elibera.

Luam un alt copil, o alta fetita. O fetita crescuta primii 7 ani de viata de bunici. In nicio poza din aceasta perioada, fetita nu apare zambind:

 

 

 

 

 

 

 

 

In clasa a 2-a in urma unei note proaste si a unei certe zdravene din partea mamei, fetita ia o HOTARARE pe care o scrie pe hartie. Psihologia ii spune acestei hotarari decizie de scenariu. Urmeaza poza din acea perioada:

 

 

 

 

 

 

 

 

JURAMANT sau DECIZIE DE SCENARIU:

„Doamne Dumnezeule,

Incepand de azi, promit solemn ca nu am sa o mai supar niciodata pe mama mea.

Am sa fac tot ceea ce pot eu ca sa fie ea multumita si implinita si sa nu ii fie rusine cu mine.

Renunt la momentele mele de joaca si de distractie, le dedic studiului, astfel incat sa nu mai iau niciodata nota proasta, iar mama sa nu mai sufere din cauza asta.

Sunt datoare fata de mama mea, sa ii aduc satisfactii prin felul in care invat si prin notele pe care le iau deoarece si ea s-a sacrificat foarte mult pentru mine.

Imi este rusine cu nota pe care am luat-o si nu sunt demna de parintii mei.

Vreau sa sufar cat se poate de mult, sa platesc prin lacrimile mele tot ceea ce este gresit, iar mama sa nu vada si sa nu simta aceasta suferinta, pentru ca eu o merit, pentru ca eu am gresit, nu ea, eu nu am invatat, ea a invatat la timpul ei, iar acum trebuie doar sa se bucure de rezultatele mele.

Vreau sa o fac mandra de mine pe mama, toata viata, incepand de azi inainte, iar pentru asta am sa o ascult in toate si am sa fac tot ceea ce crede ea ca este mai potrivit pentru mine.

Amin!”

Dupa acest juramant viata i se schimba radical. Se indeparteaza dezicandu-se de copilul interior si se maturizeaza fortat. Prin ganduri isi construieste alta identitate, reprimandu-si toate cele simtite de copilul care era inainte. Mintea a hotarat, sufletul a fost inchis si corpul a ascultat.

Foto dupa 2 ani de la juramant:

 

 

 

 

 

 

 

 

Pare un copil exemplar, ascultator si hotararea luata i-a adus atentia, afectiunea si protectia mamei. Problema e ca a primit conditionat.

Acum la 30 de ani e casatorita cu un barbat care traieste mult in minte pe care il iubeste foarte putin si acesta ii ofera atentia, afectiunea si protectia mamei. Nu poate avea copii desi din punct de vedere medical e ok. Un copil interior care nu a crescut nu poate avea copii.

Sta pe scaun in cabinetul meu ca un om serios, responsabil si sobru desi eu ma stramb ca o maimuta de circ.

Cand zambeste, zambeste cu jumatate de gura. Se cenzureaza si se controleaza. Pufneste intr-un ras nervos si controlat dupa fiecare constientizare, motivand ca mai bine rade ea de ea decat sa rada altul primul. Se devalorizeaza prin fiecare propozitie.

Nu tipa, nu sare in sus, nu are reactii, ci aduna in ea si roseste des. Nu arata decat 2 emotii: seriozitatea si timiditatea.

E concentrata pe greutatile vietii desi acestea nu exista. Dar le cauta cu disperare. E satisfacuta cand isi gaseste o problema. E sadica cu ea.

E plata, liniara, stearsa si nesemnificativa.

De ce toate acestea?

Desi a trecut timpul ea functioneaza dupa acel juramant facut la 8 ani; hotararea de a nu se mai juca niciodata si hotararea ca altul sa dicteze in locul ei. Atentie: o face inconstient.

Legat de joaca , invatatul se face mai usor prin joaca, altfel uzand creierul. Seductia si flirtul inseamna joaca. Provocarile vietii sunt obstacolele dintr-un joc.

Legat de a alege sa-ti dicteze altul viata, nu uita:

LIBERTATEA NU ESTE UN DREPT CU CARE TE NASTI, CI TREBUIE SA-L CASTIGI SINGUR.

Daca nu iti place de viata ta sau vrei sa fii mai puternic, mai bun si mai bogat ai grija de maturitatea ta emotionala. Revizuieste-ti si juramintele trecute.

Acestor juraminte psihologia le spune DECIZII DE SCENARIU.

Nu iti mai scriu despre postura celor 2 cliente -cele 2 fetite care au crescut- rezultata din modul de a gandi (dependent si de aici lordoza); respiratia defectuoasa si probleme legate de voce caci te-as intrista si mai mult….Important e ca toate se pot rezolva.

Deci, tu cu ochii pe albumul tau de poze, iar eu cu restul… in cabinet.

Cu drag,

Robert

P.s. La Workshopul pe Postura, Respiratie, Voce si Minte” din 3-4 iunie 2017, din Bucuresti mai sunt 5 locuri libere.

Inscrieri pe adresa: robertbuliga@yahoo.com

 


Comentarii

Ce secrete ascund pozele din copilarie — 57 de comentarii

  1. Buna, Robert!
    As dori sa vin si eu la workshop ul din 3-4 iunie 2017. As dori, te rog, sa-mi trimiti detaliile pe e-mail.

    Multumesc!

  2. Unde pot vedea un calendar al workshop-urilor pe care le tineti? Cel din 3-4 iunie unde se tine, in ce interval orar, cat costa? Multumesc

  3. Foarte interesant! Si eu am avut o copilarie trista si am rezonat cu acele cazuri prezentate si as dori sa stiu mai multe! Sunt psihoterapeut si lucrez cu copii care au diferite deficiente!

  4. Ce costuri presupune participarea la un workshop?Puteti sa-mi trimiteti un raspuns pe adresa de e-mail?Cit dureaza un workshop? Se obtin certificate de participare?Astept raspunsul dvs. si va multumesc anticipat!

  5. Buna Robert,
    doresc sa particip, eventual in luna iunie. Imi poti trimite detaliile evenimentului pe e-mail?
    Multumesc frumos.
    Gia Stan

  6. Am invatat foarte multe din articolele tale si modul in care le scrii (simplu, pe intelesul tuturor si cu mici note de „umor constructiv” – daca pot spune asa), analiza din „culisele” vietii fiecarui om m-au facut sa-mi doresc foarte mult sa particip la workshop-urile tale. Te rog sa-mi trimiti si mie programul acestora, locul unde se tin si pretul. Multumesc mult!

      • Mulțumesc Universului de întâlnire… de fapt Universul acum,în caz concret e fiica mea care mi-a vorbit despre tine!(Are o înclinație nativă și către pshihologie). Minunat cum se întâmplă lucruri pe care le dorești conștient …sau nu! Mulțumesc de cele împărtășite din munca ta minunată și creativă. Și da,doresc și eu detalii despre Workshop. Mulțumesc pentru tot!

  7. Felicitari ! Da 90% din ce suntem si facem sunt informatiile pe care le primim si mediul de dezvoltare din primii sapte ani de acasa . Copilul, noua fiinta are o relatie cu mama, mai mult decat ombilicala, de cand se formeaza ca individ, reactionand la mediu inconjurator extrern real si afectiv odata cu ea. Si venind in mediul comun, separat ..copilul este dependent de atentia, grija, prezenta si ingrijirea care i se acorda atat ca necesitati imediate fiziologice si de siguranta cat mai ales afective. Copilul este legat de caldura bratelor mamei care inseamna afectiune si dorinta de a fi acceptat, iubit asa cum este..si apoi hranit de ea…si face diferentele cand mama e in vre-un fel afectata, de cantitatea si calitatea laptelui pe care il primeste….si face diferente instinctive zambindu-i …si intelegand ca zambind sau urland…mama il va lua in brate sa il linisteasca…si un timp tine… Apoi…intelege ca ii e conditionata. E prima senzatie de afectiune si atentie pe care o simte major si cauta toata viata ca liniste…securitate, apartenenta, dragoste. De fapt mereu cautam sa prelungim acea stare de a ne tine in brate , inima pe inima care linisteste reciproc, inima batand in tandem….asa cum suntem la momentul prezent. Mama o acorda neconditionat sau conditionat…dupa cum la randul sau s-a simtit in legatura cu o maternitate dorita sau nu si daca poate face fata realitatilor curente. Un copil nu rezolva problemele existentiale ale mamei, dar vine in integralitate ca raspundere personala ….pe care o accepta sau nu din diverse motive personale sau generale….ani sau o viata. Copilul nu este povara mamei si nici mama povara copilului devenit adult…e doar o sustinere cu respect. Ideal… Real.. Un copil/adolescent care aduce pe lume un copil nu inseamna maturitate decat fortata a organismului si este o consecinta a sexului inceput timpuriu la primele manifestari hormonale…ca fronda…ca independenta…ca moda…sau ca santaj…forme de manipulare care se rasfrang de fapt asupra propriei persoane. Evolutia fiecarei persoane in mediu este influentata de nivelul de educatie, cultura, stabilitate sau instabilitate financiara, credinte mostenite manipulate impuse sau automanipulate din diversi factori de influenta familiali sau sociali….conditionati sau neconditionati. Acesta este mediul in care fiecare traim si ne adaptam sau nu, cu consecinte directe asupra noastra. Unii dintre noi avem sansa de mici a ni se descoperi talentele native si de a fi sustinuti si indrumati a le manifesta…si aici depindem de calitatea mentorului care poate fi un promotor sau o conditionare manipulativa, nu de stimulare, ci de dirijare a creativitatii. Pot fi ambitiile parintilor sau propriile aspiratii. In toate trebuie sa avem bazele…ca sa putem fi evaluati dupa tipare… Real..? Da, nu se poate scrie muzica fara sa cunosti notele muzicale, portativul si regulile de codificare/scriere/citire a muzicii, elemente de istoria muzicii si compozitie…unicitatea si particularitatea fiecarui instrument…sau doar partea vocala care se manifesta, avand o predilectie de a interpreta un anumit tip de muzica. Muzica este un univers al cunoasterii prin care se poate invata si alte stiinte exacte sau creative. Sunt studii care arata influenta muzicii asupra mediului ambiant si modificari de stari sau de capacitate de regenerare sau de distrugere a organismului supus acelor sunete ca durata si intensitate. Din cele mai vechi timpuri muzica este un mod de exprimare si de comunicare a exteriorului cu interiorul nostru, cu sinele cel mai profund in moduri cum doar ea ne poate face sa traim si sa manifestam.. Muzica naturii…e o alta muzica terapeutica cu efecte majore universale…recreative la matricea baza , unica , proprie… ascultand cum respira si se misca miliarde de forme, de forme de viata, comunicand intre ele si cu noi..si culmea, stand, „le stim”..si parca si o parte din greutatile noastre din minte, suflet sau fizic…dispar… Si ce bine e.. cand cineva…care conteaza ca prezenta fizica pentru tine…e langa tine..tinandu-te de mana sau in brate…inima langa inima…in tandem…devenind o parte din tot si atat de prezent. Sau in aparenta singuratate…constati ca esti de fapt o parte vie si activa din tot…prezenta. Succes in modul de a vindeca asa cum simtiti ca aveti acest Dar natural pentru sine, pentru oameni. Cu respect.

  8. Buna,
    De cate ori citesc ceva de pe site-ul tau, parca tresare ceva in mine. Ma regasesc cate putin in fiecare persoana din cele prezentate.
    Te rog trimite-mi pe mail mai multe informatii despre workshop – locatie, cost, durata.
    As vrea sa te intreb daca oferi si sedinte individuale si mai multe detalii despre acestea.
    Multumesc.

  9. Buna, as dori detalii despre Workshop – pret, locatie, – si daca mai sunt locuri. Multumesc.
    Marlen

  10. Bună dimineața! Doresc și eu detalii despre workshop. De asemenea as dori sa știu dacă lucrați și cu copii. Mulțumesc!

  11. Buna, ma regasesc in tot ce scri, imi este greu sa exprim ce simt pt ca nu mi gasesc cuvintele, nu pot participa la workshop ul din iunie, o sa fiu plecata, dar doresc detalii pt o intrevedere face to face, eu locuiesc in Bucuresti. Multumesc.

  12. Buna Robert. In iasi mai vii anul acesta ? 🙂 si sedintele individuale sunt doar pt cei care participa la workshopuri? As vrea sa vin pana in Bucuresti, dar nu stiu cum lucrezi cu oamenii. Imi poti damai multe detalii? Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *